duceţi-vă acasă!!!

Bucureşteanca din mine (de care nu eram conştientă până de curând), tocmai ce a suportat ultima picătură de frustrare pe tema Bucureşti şi oficial s-a enervat. Aşa că iacă o revărsare de nervi în public în cele ce urmează (cvasi-public, căci voi citi probabil eu şi personalităţile mele multiple).

Mă găsesc adesea singura bucureşteancă de la o masă plină ... mai ales de ardeleni. Sooner or later... rather sooner...se ajunge invariabil la subiectul "cât e de îngrozitor Bucureştiul", "ce oameni de 2 lei sunt bucureştenii", "ce bine şi frumos e la ...". În ultimii ani, de când mă tot găsesc la mese pline de ne-bucureşteni supăraţi pe Bucureşti, mi se părea haios - mai mult de jumătate din oamenii care înjurau de zor Bucureştiul şi bucureştenii, de fapt nu ştiau prea bine Bucureştiul şi nu cunoşteau nici un bucureştean. Aşa că am început să dau alt+shift+ignore când se ajungea la sesiunea de defrustrări ref Buc.

Foarte neaşteptată pentru mine a fost reacţia mea faţă de Bucureşti în urma nenumăratelor astfel de discuţii la care eram participant pasiv (complimentat pe alocuri cu "nu pari bucureşteancă") şi anume - am ajuns să-mi descopăr şi să-mi iubesc tot mai tare oraşul. Îi ştiu şi bunele şi relele, dar nu mă văd trăind niciunde altundeva (deşi, for the fun of it, mă văd încercând altundeva). Am un raft plin de cărţi de memorii ale oamenilor care au trăit aici, de albume şi ghiduri despre Bucureşti. Chiar fac din când în când pe ghidul şi-mi place.

Cumva paharul meu de "cât e de îngrozitor Bucureştiul" s-a umplut. Moment la care, acum câteva zile, au explodat în mine câţiva ani de "înţelegere" (îmi venea să zic toleranţă şi mi-am adus aminte - sărumâna, Monica! - de cât e de "urât" şi profund fals/nesincer cuvântul toleranţă. de fapt cred că l-am simţit cu toţi porii - în mareamea mărinimie mi se părea că sunt un spirit "înalt", deschis, înţelegător. iacă dovada astăzi că de fapt nu sunt).

Şi mi-a venit să spun "OK, nu vă place? e aşa de îngrozitor? e un supliciu? atunci de ce vă supuneţi singuri la el?. duceţi-vă acasă!!! " Şi luaţi cu voi şi maşinile, poate n-o să mai fie aşa de aglomerat. Sau staţi şi luaţi oraşul ăsta aşa cum este. Că şi eu mă enervez de fiecare dată când ajung în pe partea cealaltă de carpaţi şi nu am unde lua un mic dejun la 8 dimineaţa, sau n-am de unde cumpăra coli de flipchart la 6 seara sau ies oameni cu cagulă în mijlocul străzii să facă o execuţie (da, în Cluj!) şi nu zic că aşa îs toate oraşele pe acolo sau că e îngrozitor că sunt aşa. Dar nu cataloghez un loc prin ceea ce trăiesc eu neplăcut acolo. Pot să mă bucur de ceea ce e bun şi să filtrez ceea ce nu mi se potriveşte.

Aşa că de astăzi mă las de "înţelegere". Nu vă place, go! Vă place, staţi! Dar dacă staţi, bucuraţi-vă de ce are bun oraşul ăsta, care poate nu e acelaşi fel de bun de acasă. Bucuraţi-vă, căci, la urma urmei, de acolo i se trage numele!