Zilele trecute am încercat câteva lucruri noi a propos de limite și mi-am dat seama că am învățat din exercițiile de pushing my limits din ultimul an.
Am învățat că o limită o dată depășită rămâne depășită. Când pleci să te confrunți cu următoarea limită, pleci de pe o altă poziție. Ceea ce a fost cucerit rămâne cucerit.
După anul trecut (sărit cu parașuta, maraton-ștafetă și flashmob în Gara de Nord) am căpătat un fel de "inconștiență" - limitele mi se par mai degrabă provocatoare decât dificile/de temut.
Dacă știam asta mai demult aș fi sărit cu parașuta de acum câțiva ani :)
2 comments:
Pentru ca m-ai prins in mijlocul unei lecturi pe care am reluat-o de curand ... nu ma pot abtine sa impartasesc ... (si in acelasi timp sa recomand aceasta carte celor pasionati de teoriile privind dezvoltarea personala):
" (...) Asa cum expresia ,'limita interioara' este expresia peratologica pentru natura din noi, 'limita de depasit' si 'limita de atins' reprezinta expresia peratologica a libertatii, deci a interventiei spiritului asupra naturii din noi. Existenta secventei 'de depasit-de-atins' explica de ce omul este singurul 'animal nedeterminat', singura fiinta care se defineste fara incetare prin succesiunea limitelor de depasit si de atins care alcatuiesc parcursul unei vieti. Tocmai pentru ca identitatea fiintei umane (de-finitia ei)nu poate fi obtinuta prin sistemul de limite constitutiv, limita interioara nu e decat o premisa a existentei, este ceea ce a facut natura din om. Insa pentru a putea vorbi despre viata si, mai ales, despre destinul cuiva, trebuie sa vezi ce a facut el din natura sa, cum a prelucrat-o el in chip liber si constient. Daca orice definitie este ansamblul limitelor (finis - 'limita') ce confera o identitate, definitia omului nu poate fi obtinuta decat prin ansamblul limitelor depasite si atinse de-a lungul unei vieti. Intrucat insa nici o limita atinsa si nici una depasita nu epuizeaza sensurile implinirii, esenta omului ramane in-de-finitul. (...)" [Gabriel Liiceanu, 'Despre limita', Ed. Humanitas, 2004, pag. 74-75]
* Peratologc
" 'Peras' inseamna in limba greaca 'limita'. Peratologia este o 'teorie a limitei', un discurs analitic privitor la varietatea limitelor naturale - deci a limitelor care determina identitatea corpurilor naturale finite (ontologia limitei fizice) - si a limitelor care fac parte din campul experientei umane (ontologia limitei raportate la constiinta)." [op. cit., pag.72]
Depășirea limitelor exterioare nu e pentru mine un scop în sine, simt că e doar un fel exterior de a susține împlinirea în interior (if that makes any sense...)
Și pentru că împlinirea e un drum pentru toată viața, limitele sunt pentru mine un fel de borne kilometrice, îmi arată că am mai înaintat un pic pe drum...
Mulțumesc mult pentru inspirație și pentru că ești unul dintre oamenii care mă stimulează să depășesc limite.
PS - hug și abia aștept să te întorci, fac ordine în birou până atunci :)
Post a Comment